Sperante...

Conform DEX Speranta = "Sentiment de încredere în rezolvarea favorabilă a unei acțiuni, în realizarea unei dorințe; nădejde,...". Prin aceasta definitie ar trebui sa intelegem ca sperantele sunt intotdeauna un lucru pozitiv si ca orice lucru pozitiv ar trebui sa le aiba fiecare dintre noi, sa ne transforme in niste optimisti categorici......... dar oare este intr-adevar asa? Din pacate nu, sperantele de multe ori se contureaza si spre lucruri negative poate chiar inconstient. De ce spun acest lucru? Deoarece in anumite situatii poti spera ca un lucru sa se rezolve negativ pentru a da nastere unor alte actiuni care tie iti pot conveni si pe care le doresti.

Tot ce trebuie retinut aici este faptul ca orice speranta de oricare natura, poate fi influentata in mod direct numai de tine - daca nu vei interveni asupra ei rezultatul de multe ori nu este cel asteptat. Putine lucruri se intampla de la sine, din noroc sau coincidenta restul sunt doar rezultate in proportie de 90% ale propriilor actiuni momentane sau anterioare. Intr-adevar restul de 10% pot fi actiuni ale grupului din care faci parte sau ale mediului in care traiesti...

Din ceea ce observati in acest post puteti concluziona ca sunt un adept al legii atractiei universale, lege care deocamdata este la inceputul cercetarii de catre savantii omenirii dar care poate fi legea primordiala, veriga lipsa dintre constiinta umana si actiunea ei directa asupra mediului inconjurator si chiar asupra spatiului, cea mai importanta lege care guverneaza universul. Cu cat cercetarile vor fi mai amanuntie, cu cat aceasta lege va fi demonstrata si evidentiata prin lucruri concrete, cu atat mai mult veti realiza la un moment dat adevarata latura a constiintei umane individuale si universale care ne guverneaza.

Asadar, aveti grija ce va doriti constient sau inconstient, ce sperati, ce actiuni faceti voit sau la voia intamplarii, deoarece toate aceste lucruri sunt legate intre ele si intr-un moment viitor toate aceste dorinte anterioare se vor materializa... si atunci veti incepe sa recapitulati si sa va intrebati ceea ce a dus la implinirea acestor lucruri.

Deschideti-va mintea ...doriti, sperati si visati deoarece absolut totul este posibil si poate fi atins...

Capul sus...

Ma intristeaza la maxim faptul ca va trebui sa scriu acest post atat de pesmist. Gandurile care imi rascolesc mintea si freamata sa fie revarsate isi gasesc locul doar odata acolo, incerc sa le sterg pe fiecare, dar sunt atat de multe si se intorc necontenit precum valurile si se sparg la tarmurile limitelor mele doar pentru a lasa locul altora ... si altora ...

Fiecare dintre noi a avut o copilarie, mai mult sau mai putin fericita, fiecare dintre noi a avut si poate mai are vise, a avut si poate mai are idealuri si scopuri atat de inalte a caror prioritate o stim numai noi... Daca veti sta si veti analiza aceste visuri ale copilariei, din pacate veti avea parte de cateva deziluzii, veti observa ca pe masura ce a trecut timpul acestea s-au modificat, putin cate putin dar sigur, pana cand in unele cazuri s-au schimbat radical. Desigur exista si exceptii fericite dar sunt atat de putine...Avand in vedere aceste lucruri cum poti sa-ti canalizezi fortele pentru viitor, cand vezi ca aproape totul se va modifica si aproape niciodata nu va fi cum ti-ai dori? Cum poti merge mai departe, prin aceasta mocirla bolnava de neajunsuri, prin acest sistem invechit si inchis al acestei tari, al acestei societati care se hraneste cu fiecare pas gresit pe care il faci ?... In posturile anterioare spuneam ca singura solutie este doar in noi si numai noi decidem daca vrem sa o urmam, dar pe zi ce trece mi-e teama ca nu va fi de ajuns...ne este frica sa mergem inainte, sa luam uneori decizii dure chiar daca stim ca aceastea ar fi cele corecte.

Inca mai luptam, dar va spun sigur ca acelasi lucru l-au mai incercat si altii fara succes si au abandonat in indiferenta. Inca mai incercam, ne zbatem dar pentru fiecare unitate castigata, oferim inapoi mult mai mult, oferim ceva care ne consuma incet,... incet... si in acelasi timp ne face mult mai rai fata de ceilalti, ne izoleaza...sfarsind in final in a ne duce in unele situatii care tind spre extremitatitile normalitatii dupa care tanjim atat de vehement cateodata...

Sunt zile,... din ce in ce mai multe, in care orice ai face, nu merge, nu mai merge, in care termini tot ce ai avut de oferit, in care pur si simplu nu mai poti si atunci cazi, ingenunchezi si te intrebi cat vei mai putea suporta...Unii dintre noi au puterea ca in acele momente sa se ridice si sa continue, mojoritatea insa nu...acest lucru este trist. Fiecare dintre noi are niste rotite pe care daca sti cum sa le invarti aceea persoana va merge inainte... dar exista si viceversa...

Capul sus! vor exista zile in care vor fi posturi mai optimiste si mai vesele si chiar daca nu vor veni de la sine eu voi fi atunci aici, le voi forta ...pana cand vor deveni optimiste...si le voi expune...

Toti avem cate o minte sclipitoare, depinde doar de noi cat de mult o deschidem si o folosim si atunci orice scop va trece pe nivelul doi deoarece sigur va fi atins.

Aparente...

De multe ori am intalnit persoane spunand: l-ai vazut pe acela sigur e "nu stiu cum", sigur face "nu stiu ce".... o sa se spuna ca: - Da, e clasicul "aparentele insala" - sa stiti ca aparentele totusi nu insala, ne inselam singuri - noi ne lasam condusi de idei preconcepute si fapte din trecutul nostru care asociate intre ele dau nastere acestor aparente care bineinteles ca ne insala, deoarece chiar daca exista asemanari comportamentale in final suntem unici. Ca sa vin cu un exemplu concret aici, am sa va spun doar faptul ca atunci cand o familie este in fata binecuvantarii de a avea un copil si se gandeste la viitorul nume al acestuia, la alegerea numelui parintii se vor gandi doar la numele persoanelor pe care ei le considera "OK" in viata lor. Nu vor alege nicioadata un nume al unei persoane care nu le-a placut, uitand ca viitorul copil va fi unic si ca asemanarea numelui nu va avea nici o legatura cu o alta persoana.

Cam astia suntem niciodata nu cautam sa vedem totul, in ansamblu, sa cautam sa vedem lucrurile obiectiv. Ne rezumam sa fim patetici, sa catalogam persoane dupa anumite tipare care practic nu exista decat in mintea noastra.

Nu poti sa te pronunti asupra unei persoane, asupra caracterului si personalitatii acelei fiinte doar ca ti s-a parut tie ca aspectul ei fiziologic sau anumite gesturi ale ei ti s-au parut nu stiu cum. In primul rand fiecare persoana trebuie inteleasa, incercarea de a te pune in locul ei este un lucru binevenit in descoperirea adevaratelor calitati pozitive sau negative ale acelui individ. Incercati sa il intelegeti si de multe ori veti fi surprinsi de ceea ce veti descopeti. Si aici mai intervine un factor foarte important, lucrul acesta de a cauta a intelege o anumita persoana - se simte de catre persoana in cauza - faptul ca il analizezi obiectiv ii creaza o stare de normalitate, de un firesc bine si atunci il va duce spre calea sinceritatii - iar pe tine spre niste rezultate corecte eliminand toate aparentele.

Deschideti-va mintea si sa nu va mirati daca veti descoperi ca toate lucrurile si persoanele care va inconjoara sunt cu totul "altfel".

Indiferenta...

Din pacate pe zi ce trece devenim tot mai singuri, cuvinte precum "solidaritate", "constiinta" sau "moralitate" sunt din ce in ce mai mult uitate si ne avantam cu pasi repezi intr-o agonie interioara individuala in care doar mimam ca traim, in care si actiunile pe care le facem si deciziile pe care le luam nu isi mai capata increderea de sine necesara fiecaruia pentru a continua.

Indiferenta incet, incet ne acapareaza tot mai mult si uitam cum este sa ai incredere in cineva, sa il ajuti cu adevarat si sa ii fi aproape. Suntem meschini, cu mii de fete si am ajuns sa traim doar pentru noi uitand ca facem parte dintr-un complex universal unit. Sistemul in care traim este atat de primitiv incat nu realizam ca in afara de servici, familie si actiuni de rutina ar trebui sa ne deschidem mintea si catre "altceva". Nu va lasati cuprinsi de indiferenta deoarece aceasta este parte din trecut si dovedeste inferioritate fata de toti ceilalti semeni ai nostri.

Intr-adevar conditiile in care traim, sistemul politic, lipsa de modele adevarate intelectuale si artistice, sclavagismul economic din Romania din clipa de fata incurajeaza aceste calitati negative care cresc si se cuibaresc in noi tot mai adanc, dar nu va inchideti intr-o cusca interioara, nu va lasati dresati si condusi in mediocritate, nu refuzati a ridica capul catre ceilalti, catre intreaga lume caci veti sfarsi la fel cum traiti.

Nu va asteptati la minuni, la schimbari uluitoare ale vietii deoarece ele nu o sa vina. Insasi Divinitatea, asa primitiv cum o percem noi actual, nu ne poate ajuta - raspunsul este in noi. Stiu, acest raspuns este foarte greu de gasit, de interpretat, de urmat chiar, dar este cel mai cinstit fata de noi, este cel mai curat si unul dintre cele mai inalte sentimente - iar daca veti gasi aceste raspunsuri interioare si le veti si comunica mai departe catre ceilalti (ca mine de exemplu in aceste momente cand va scriu) veti invinge acest neajuns al indiferentei si satisfactia pe care o veti obtine nu va avea granite, va va permite sa vedeti lucruri sau lucrurile in niste moduri la care nici nu va gandeati inainte ca exista.

Viata trebuie vanata clipa de clipa pentru a fi traita la adevarata ei valoare...