Ne stingem incet in ale vietii mreje,
Traim material, iar sufletul geme.
Visam ca traim cu ochii inchisi,
Dar picaturile vietii de-abia le sorbim.
Primordiala speranta nascuta sublim,
Apune in noi clipind ostenit.
Ne cufundam in uitare, launtric,...stingheri,
Amintirile noastre, foste idealuri, acum pier.
Tainic, incet, inaltam intrebari catre cer,
Increderea in noi raspuns spre mister.
Iubirea de noi prea sus a ajuns,
Orgoliul, ambitia, mandria... demult ne-au rapus.
Propriului timp ii dam valente prea mari,
Cand el nu exista, tu doar il faci.
Viitor si trecut sunt toate acum,
Restul e scrum, ce conteaza esti tu.
Incearca, viseaza...dar cu ochii deschisi,
Totul e posibil, sa vrei... e putin.
Universul intreg iti scalda fiinta,
Vibratia tresalta in orizontul deschis.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu